COD LMI: -

Vechime: sec. XVIII

Adresa: Str. Iasilor

Împrejurările în care a fost ridicată, istoria ei în ansamblu, anumite caracteristici constructive și unele elemente decorative fac din Biserica Sfânta Treime din Maieri II cel mai interesant locaș de cult înălțat de populația românească din Alba Iulia în secolul al XVIII-lea. Biserica a fost construită în grabă între 1713-1715 în contextul strămutării locuitorilor din zona imediat apropiată cetății Alba Carolina. O parte din materialele de construcție provin din vechea Mitropolie a lui Mihai Viteazul, demolată de austrieci cu ocazia construcției fortificației bastionare. Despăgubirile de 1300 de florini acordate de administrația imperială au fost risipite fără folos de către epitropul bisericii. În acest fel, în prima fază s-a edificat o biserică cuprinzând doar un naos și altar “cu fundament slab, mică și întunecoasă”. Între anii 1730-1740 naosul bisericii s-a extins spre vest și s-a adăugat pronaosul, încheindu-se cu ridicarea turnului clopotniță în vremea episcopului Petru Pavel Aron.
Catapeteasma a fost realizată între anii 1716-1717 de zugravul Iosif Ieromorahul, venit din Țara Românească și aparținând școlii brâncovenești iar pictura murală de către Gheorghe Tobias din Abrud. Din păcate iconostasul s-a distrus, cel actual datând din 1961 la fel ca și pictura murală.
Din vechea pictură se mai păstrează doar un fragment pe latura de vest în pronaos, reprezentând sinodul ecumenic de la Niceea (787). Cele mai valoroase elemente de plastică arhitectonică se găsesc la exterior în zona navei și absidei unde există șiruri de cărămizi așezate oblic “în dinți de fierăstrău”, dispuse la nivelul soclului, deasupra ferestrelor și la cornișă cu certe influențe venite de la sud de Carpați. La baza turnului se află încastrată o piatră de mormânt a jupâniței Ana de Hunedoara (†1662) pe care este consemnat și numele mitropolitului Teoctist al Bălgradului provenită probabil din vechea mitropolie a lui Mihai Viteazul. Tot de acolo provine și un clopot turnat în atelierele princiare (1620), donație a lui Sándor Gereg (grecul) având reprezentat în relief Maica Domnului cu Pruncul și Arhanghelul Mihail ucigând balaurul, cu inscripția în latină și maghiară, traducându-se: “A făcut acest clopot Sandor Gereg în numele Sfântului Dumnezeu. Această operă a făcut-o Bartholomeus Heltencis. Anul 1620”.
La interior în pronaos se află o cristelniță din piatră cu o inscripție care îl amintește pe Andrei David magister nautarum, mort în 19 martie 1786.
Lăcașul de cult este o biserică sală cu absidă decroșată, semicirculară la interior și poligonală la exterior, cu turn clopotniță alipit fațadei de vest. În dimineața zilei de 1 decembrie 1918 episcopul Iuliu Hossu a oficiat slujba de Te Deum premergătoare Adunării de la Sala Unirii.
În curtea bisericii a fost înmormântat până în octombrie 2013 Atanasie Anghel, primul episcop greco-catolic.