COD LMI: AB-II-a-A-00088

Vechime: 1714 - 1739

SCULPTURA

În arhitectura militară a secolului al XVIII-lea, cetatea de la Alba Iulia se înscrie ca o realizare cu totul aparte. Dacă volumul şi amploarea lucrărilor de construcţie a cetăţii au făcut să devină una dintre cele mai puternice fortificaţii din sud-estul Europei, bogăţia şi varietatea decorului plastic, o situează între unicatele genului. Niciunde în altă parte a Europei răsăritene nu se întâlneşte o asociere atât de stranie între sobrietatea, masivitatea zidurilor de cărămidă şi calităţile ornamentale ale pietrei.
Nimic mai nepotrivit pentru o fortificaţie cu rol defensiv care trebuia să-şi dovedească rezistenţa în faţa inamicului, de a avea o fragilitate a decorului sculptat în piatră, mai ales în condiţiile în care acesta era amplasat îndeosbi la porţile de acces, considerate punctele cele mai vulnerabile, sau în vârfurile şi flancurile elementelor de apărare ale unui complex de apărare (bastioane, raveline, contragardă). Dar tocmai această asociere nemaiîntâlnită dintre elementele de fortificaţie şi decorul plastic, face din cetatea Alba Iulia un exemplu singular în arta militară de a construi.
Pentru glorificarea celor care au iniţiat sau construit ansamblul fortificat de la Alba Iulia, echipe de pietrari conduse de sculptorii Johann Konig, Giuseppe Tencalla, Johann Vischer, au fost desemnate să împodobească principalele porţi şi componentele de bază ale incintei de apărare (bastioane, raveline, contragardă), cu reliefuri şi statui inspirate din faptele legendare ale eroilor antici, personificări ale virtuţilor, arme de epocă, episoade din razboaiele austro-turce, trofee de război etc.- motive tratate cu exuberanţa caracteristică stilului baroc central european.
Încredinţarea execuţiei decorului sculptural, destinat să împodobească cetatea Alba Iulia, unor echipe de sculptori şi pietrari aduşi din Austria, a influenţat întregul program iconografic în alegerea tematicii şi a tipului de reprezentare, modelele fiind creaţii ale şantierelor de construcţii vieneze, răspândite pe o arie mai largă central şi vest europeană. Figurile de Atlanţi decorează faţadele palatelor Lichtenstein, Eugeniu de Savoia, Kinsky şi Trautson; trofeele de război le întâlnim la Hotelul Invalizilor din Buda sau Arsenalul de Război din Berlin; statuia lui Carol al VI-lea, îşi găseşte analogiile în reprezentarea marelui elector din Berlin, cea a regelui Spaniei sau a împăratului Austriei Iosif I, etc.
Cu toate acestea trăsăturile exagerate ale barocului austriac (aspiraţia spre monumental, atitudinile teatrale, grotescul sau chiar monstruosul) le întâlnim manifestate cu o oarecare reţinere, exagerările fiind temperate de specificul local şi destinaţia construcţiei – la cetatea Alba Iulia având de a face cu un baroc militar, cu o sculptură decorativă militară, pusă în slujba unei arhitecturi cu rol de apărare.
Pentru a reda imaginea forţei, a puterii absolutiste şi glorificarea împăratului Carol al VI-lea a fost inclus în decoraţie tot ceea ce putea servi acestui scop, de la statuia ecvestră a suveranului în ipostaza de învingător al turcilor şi prezenţa obsesivă, repetativă a însemnelor puterii statale (stema Austriei) sau imperiale (monograma lui Carol al VI-lea), la basoreliefurile cu scene de luptă, fapte ale eroilor antici şi contemporani, arme şi trofee de război.
 

Repertoriul ornamental al porţilor
 

Poarta I
Reţinut în privinţa bogăţiei, temperat în manifestările stilistice, decorul primei porţi se potriveşte concepţiei sale arhitectonice. Faţadele porţii au fost împodobite cu reliefuri şi statui inspirate din mitologia antică, stema imperială sau arme de epocă.
Reprezentări mitologice cu eroi şi divinităţi:
Enea, întemeietorul mitic al Romei şi al dinastiei Iuliilor, purtând în spate pe tatăl său Anchise, salvat din cetatea Troia incendiată de greci (relief, faţada exterioară a porţii, deasupra intrării laterale, stânga).
Hercule în luptă cu Anteu, gigantul desprins de pe pămîntul care îl făcea invulnerabil (relief, faţada exterioară a porţii, deasupra intrării laterale, dreapta).
Hercule îndeplinind una dintre cele douăsprezece munci ale sale: uciderea leului din Nemeea (relief, faţada interioară a porţii deasupra intrării laterale, stânga).
Perseu ţinând în mâinile sale sabia şi capul tăiat al Meduzei, una dintre Gorgone (relief, faţada interioară a porţii, deasupra intrării laterale, dreapta).
Afrodita, zeiţa dragostei şi a frumuseţii, privindu-se în oglindă - unul dintre atributele care i-au fost acordate (statuie, pe antablamentul porţii, deasupra pilastrului median, stânga).
Marte, zeul războiului şi al morţii, îmbrăcat într-o tunică de tip roman şi înarmat cu o suliţă (statuie, pe antablamentul porţii, deasupra pilastrului central, dreapta).
Motiv heraldic:
Emblema Austriei cu pajura bicefală încoronată, purtând în gheare însemnele majore ale puterii: sceptrul şi sabia. Pe pieptul acvilei, într-un medalion, se află reprezentat ordinul ”Lâna de Aur” şi monograma împăratului Carol al VI-lea (pe antablamentul porţii, deasupra intrării centrale).
Arme:
Obuziere cu afetul masiv şi ţeava scurtă, în poziţie de tragere (pe antablamentul porţii, deasupra pilaştrilor laterali).
 

Poarta a doua
Reconstituită pe baza unor imagini mai vechi, poarta a doua a cetăţii reproduce la scară redusă şi cu un decor mai temperat, aspectele formale ale primei porţi. Poarta se compune din patru pilaștri. Pilaștrii laterali sunt decoraţi în partea superioară cu ghirlande florale şi o ghiulea surprinsă în momentul exploziei. Stâlpii centrali au adosați statuile a câte unui Atlant, respectiv în partea superioară cu câte un leu rampant, prezentând monograma împăratului Carol al VI-lea
 

Poarta a treia
Sculpturile în relief sau ronde-bosse ale porţii a treia a cetăţii, fac parte dintr-un program triumfal închinat împăratului Carol al VI-lea, a cărui statuie ecvestră este situată la coronamentul edificiului, unde formează motivul central. Inspirată de modelele statuilor ecvestre romane, reprezentarea împăratului în ipostaza de învingător al turcilor rămâne un exemplu singular, cunoscut în sculptura barocă transilvană. Acelaşi rol evocator - comemorativ, prezintă şi reliefurile situate pe faţadele porţii, deasupra intrărilor pietonale. Răspândite peste tot, scenele de luptă şi trofeele de război, sunt asociate la faţada interioară a porţii, unor reprezentări mitologice (Atlanţi), sau personificări ale virtuţilor clasice.
Reprezentări istorice – comemorative:
Statuia ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, în ipostaza de învingător al turcilor. Prinşi în lanţuri, culcaţi la pământ sau zdrobiţi sub picioarele calului, captivii turci privesc îngroziţi, cerând îndurare (grup sculptural situat la coronamentul porţii, deasupra postamentului piramidal).
Împăratul Carol al VI-lea, predă generalului Eugeniu de Savoia –  înainte de plecarea acesuia la luptă împotriva turcilor – însemnele investiturii: spada de comamandant suprem al expediţiei antiotomane şi steagul de luptă cu o eşarfă pe care se află o inscripţie simbolică, mobilizatoare: IN HOC SIGNO VINCES (relief, faţada exterioară, deasupra intrării laterale, dreapta).
Întoarcerea victorioasă din războiul împotriva turcilor a mareşalului Eugeniu de Savoia, urcat într-o bigă trasă de doi lei şi primirea sa triumfală din partea unei femei personificând Victoria, care îi oferă macheta cetăţii (relief, faţada exterioară a porţii, deasupra intrării laterale stânga).
Motiv heraldic:
Stema Transilvaniei (şapte turnuri de cetate, soarele şi luna încadrând capul unei acvile) înscrisă într-un scut aşezat pe pieptul pajurei bicefale, încoronate (faţada exterioară a porţii, în partea centrală).
Arme:
Trofee de război şi arme de diferite tipuri (coifuri, săbii, suliţe, halebarde, tunuri, tobe, steaguri), prezentate într-o viziune barocă, răspândite pe ambele faţade ale porţii.
Personificări ale virtuţilor:
Abundenţa (Pacea), cu cornul abundenţei; Gloria (Înţelepciunea), cu felinarul; Justiţia (Cumpătarea), cu balanţa; Forţa (Războiul), cu sabia. Animalele fantastice care însoţesc virtuţile pot fi asociate cu reprezentări ale viciilior învinse (statui, faţada interioară a porţii, deasupra antablamentului, de la stânga spre dreapta).

Scene de luptă cu rol evocator:
Episod inspirat de o şarjă a cavaleriei austriece asupra infanteriei turce, care atacă poarta cetății (relief, faţada interioară a porţii, deasupra intrării laterale, stânga).
Episod inspirat de un atac al infanteriei austriece asupra unei baterii de artilerie turcească (relief, deasupra intrării laterale, dreapta).
Reprezentări mitologice:
Patru Atlanţi sub înfăţişarea unor bărbaţi de vârste diferite, cu trupurile puternice încovoiate de greutatea susţinută pe creştet (statui, în faţa pilaştrilor ce delimitează deschiderile porţii).
Motive heraldice:
Blazonul contelui Steinville sub forma unui scut oval tăiat în bandă de o fascie decorată cu trei steluţe. Marginile herbului sunt încadrate de volute şi vrejuri vegetale. (relief, faţada interioară a porţii, deasupra intrării laterale, dreapta).
Blazonul familiei Sforza, sub forma unui scut oval ce cuprinde în câmp un şarpe încoronat care îngurgitează o figură antropomorfă (relief, faţada interioară a porţii, deasupra intrării laterale stânga).
 

Poarta a patra
Parţial împodobită, poarta a patra prezintă pe faţada interioară de est aceleaşi motive decorative întâlnite în repertoriul ornamental al porţilor precedente.
Reprezentări mitologice:
Atlanţi cu trupurile puternice, acoperite parţial cu o mantie amplă, susţin pe creştet un capitel compozit deasupra căruia se desfăşoară antablamentul porţii (statui, de o parte şi de alta a deschiderii semicirculare).
Mascheron:
Reprezentare simbolică a Mâniei (Furor), sub aspectul unei măşti la care trăsăturile fizionomice sunt exagerat subliniate şi deformate pentru a accentua grimasa de furie (bolţarul median al ancadramentului porţii).
Arme:
Arme albe şi de foc, instrumente muzicale, steaguri şi fanioane cu însemnele împăratului Carol al VI-lea (reliefuri în lunetele portalului).
Motiv heraldic:
Stema Austriei – pajura bicefală încoronată, purtând în gheare însemnele majore ale puterii: sceptrul şi sabia. Pe pieptul acvilei un scut oval tăiat de o faşie în două cartiere neornamentate (relief, sub cornişa în acoladă)
Decorul elementelor de fortificaţie (bastioane, raveline, contragardă )
 

Bastionul Eugeniu de Savoia (Sf. Eugeniu)
Motiv heraldic:
Blazonul principelui Eugeniu de Savoia, încadrat de două sirene. Deasupra scutului oval, cu câmpul liber, coroana princiară este surmontată de un cap de leu. O filacteră cu extremităţile învolutate, desfăşurată în partea inferioară a emblemei, prezintă inscripţia onorifică: In honoreM heroICI prinCIpis / eVgenii De SabaVDIa / (grup sculptural, în vârful bastionului).
 

Bastionul contelui de Steinville (Sf. Ştefan)
Motiv heraldic:
Blazonul contelui de Steinville, încadrat de două fiinţe antropomorfe cu alcătuirea hibridă de om şi animal. În mijlocul medalionului este reprezentată crucea de Lorena (cu braţele egale, despicate şi rotunjite la extremităţi – în formă de ancoră). Deasupra blazonului se afla iniţial coroana contală şi o figură grotescă. Alături de volutele exterioare, la baza scutului, se desfăşoară o filacteră cu o inscripţie în acrostih: OPVS ab InDVstria / CoMItis a`SteinVILL / (grup sculptural, în vârful bastionului).
 

Bastionul Trinitarienilor (Sf. Treimi)
Motiv heraldic:
Scut cu ecuson central şi câmpul multiplu divizat. Din însemnele reprezentate se mai poate identifica: un turn de poartă, un leu rampant şi mai multe tipuri de cruci. Deasupra emblemei se află o figură antropomorfă încoronată, iar în părţile laterale motive vegetal - geometrice, alcătuite din volute triple legate cu ghirlande de clopoţei (grup sculptural, în vârful bastionului).
 

Bastionul Sf. Mihail
Motiv heraldic:
Stema Austriei, cu pajura imperială, purtând pe piept un scut al cărui câmp neornamentat este tăiat de o fascie. Animalele fantastice ce încadrează emblema sunt reprezentări hibride de volute şi capete de reptile ale căror coamă bogată acoperă un torso bărbătesc cu braţele vânjoase, terminate în gheare (grup sculptural, în vârful bastionului).
Deasupra platformei de piatră, statuia Arhanghelului Mihail este unica mărturie de acest gen amplasată la coronamentul elementelor de fortificaţie şi singura în măsură să ne ofere o imagine asupra a ceea ce ar fi reprezentat plastica figurativă în ornamentica bastioanelor.
 

Bastionul Carol al VI-lea (Sf. Carlo Borromeo)
Motiv heraldic:
Monograma împăratului Carol al VI-lea înscrisă în câmpul unui medalion susţinut de braţele supradimensionate ale unui bust (torso) bărbătesc. Deoparte şi de cealaltă a emblemei se află două animale bizare, ale căror capete cu coama bogată, răsar din volute (grup sculpural, în vârful bastionului).
 

Bastionul împărătesei Elisabeta Cristina (Sf. Elisabeta)
Motiv heraldic:
Medalion în câmpul căruia se află reprezentat un leu rampant (ridicat pe picioarele din spate), fără nici un atribut în ghiare. Deasupra emblemei este amplasată coroana imperială, iar la baza acesteia un mascherone (grup sculptural, în vârful bastionului).
 

Bastionul Transilvaniei (Sf. Capistrano)
Motiv heraldic:
Stema Transilvaniei (cele şapte turnuri suspendate) şi a Ungariei (crucea dublă ieşind dintr-o coroană plasată pe o colină), asociate în câmpul unui scut, suprapus de coroana imperială şi încadrat de trupurile a două sirene (grup sculptural în vârful bastionului).
Reprezentări antropomorfe (capete umane), mitologice (capete de satiri), si animaliere (capete de lei şi de cai) decorează consolele din flancurile bastioanelor.
Ravelinele Sf. Francisc de Paula, Sf. Carol Borromeo, Sf. Elisabeta, Sf. Capistrano şi contragarda din faţa acestora au consolele decorate cu măşti groteşti şi monştri cu alcătuiri hibride.